Misterul triunghiului Bermudelor


Sunt entuziasmat de faptul ca am fost ales castigator intr-o croaziera in jurul lumii cu ultimul model de vapor. Abia astept sa pornesc in croaziera. Repede chem un taxi si ajung in port. Insa vaporul intarzie. Ca sa nu stau si sa astept degeaba, ma duc in carciuma portului. La mesele murdare si pline de grasime stateau marinarii la un pahar de vorba si la un pahar de tarie. La un moment dat privirea imi este atrasa de o notita de ziar aruncata pe o masa. Ma indrept inspre acea masa si recuperez notita din ziar. Citesc cele ce urmeaza :”Triunghiul Bermudelor este locul unde dispar vapoare si avioane”. Ma emotionez brusc pentru ca habar nu am cum poate sa dispara un vapor sau un avion. Dar insa vine cineva si ma anunta faptul ca vaporul a acostat si ca sunt asteptat la bord. Ma indrept spre o scara rulanta. Iata ca sunt intampinat de comandantul vaporului cu urarea : „Bine a-ti venit la bord”. Vaporul pare un oras imens. Sunt lifturi care asigura legatura intre punti. Un marinar ma conduce in cabina care se afla la nivelul -1 al vaporului. Imi las bagajul in cabina. Iau liftul la nivelul 2. Aici ma intampina mese de ping-pong, piscine si terenuri de fotbal. Urc la nivelul 3. Aici sunt tot felul de cluburi, cafenele si cazinouri. Iata ca se aude un suierat asurzitor. Vaporul isi ridica ancorele. Spuma se ridica in spatele vaporului si iata ca am pornit. Soarele lumineaza puntile facand ziua placuta. Marinarii umbla pentru a avea grija de pasageri. Toata lumea se simte bine. Seara se lasa cu petreceri in cluburi si cu sedinte la cafenele. Din cand in cand se aude cate un UAU din cazinouri Probabil ca respectivul castigase potul cel mare. Pentru ca sunt castigatorul croazierei, mi se propune un tur la cabina de comanda. Aici observ timona, portavocile precum si doua busole. Insa dupa cateva zile de mers, busola secundara a vaporului se defecteaza in sensul ca nu mai arata nordul. Se trece pe busola principala. Totul decurge super ok dar la un moment dat incepe o furtuna puternica neprevazuta. Vaporul se clatina, eu stau mai mult in pat pentru ca sufar de rau de mare. Peste cateva ore furtuna se termina insa apa intrase in aparatele de bord. Iata ca si busola principala se deregleaza iar statia de emisie-receptie nu mai functioneaza deloc. Timonierul crezuse vaporul nu este pe directia cea buna si invarte de timona. Crezand ca vaporul merge pe ruta obisnuita, in realitate vaporul se indreapta drept spre triunghiul Bermudelor. Iata ca apare o ceata deasa care aduce vizibilitatea la zero. Trec probabil printr-un camp de forta pentru ca vaporul se zguduie putin. Iata ca ajungem intr-un port unde sunt  vase de pescuit precum si salupe. Capitanul da ordin de acostare. Ceata se risipeste iar orizontul se vede liber. Vaporul acosteaza si turistii coboara in port. Mergem sa ne plimbam prin port si ne intalnim cu un grup de pescari. Ii intreb daca au ajuns si in alte locuri. Ei imi spun :
– De aici nu se poate pleca. Sigur ca vedeti o stanca in larg dar acolo nimeni nu a ajuns pentru ca mai mult de cativa metri nu se poate merge. Un zid invizibil nu ne lasa sa trecem.
Auzind acestea, imi vine sa cad pe jos. Cativa turisti se reped la mine si ma aseaza pe o banca. Stau inconstient cateva ore dupa care imi revin. Simt nevoia sa dau un telefon unui prieten bun pentru a-i povesti unde ma aflu. Insa este imposibil pentru ca nu am semnal. Merg vreo cativa metri si incerc din nou : se intampla acelasi lucru. „Aici este ceva ciudat”, imi spun eu. Din intamplare ma intalnesc cu un localnic. Il intreb :
– Nu va suparati, aveti semnal la telefonul mobil ?
– Nu am semnal, raspunse acesta si isi vazu de drum. Neavand ce face, ma duc intr-un parc. ma asez pe iarba si astept sa treaca vremea. Se lasa seara si cerul se coloreaza in mov. Ma intorc spre port si ma urc pe vapor pentru somn. A doua zi ma trezesc si ma duc la carciuma portului pentru o cafea. Mi se face pofta de o plimbare. Ma indrept spre un munte. Gasesc o carare si urc pe munte. Ajung la inaltime si vad un loc neted. Nu stiu ce poate fi dar curiozitatea ma indeamna sa ma apropii. In departare vad o cladire. Ma apropii si vad geamuri sparte. Cladirea pare abandonata. Intru inauntru. Un pupitru de comanda aproape distrus si un monitor spart este decorul perfect al unui aeroport abandonat. Insa mai vad si o canapea si un fotoliu in stare cat de cat buna. Bratele fotoliului sunt decorate cu sculpturi din lemn. Ma reazem de un brat al fotoliului. Deodata se aude un zgomot. Ma mai reazem inca o data si iarasi se aude un zgomot. Probabil este o intrare secreta. Apas unul din bratele fotoliului si iata ca intr-adevar se deschide ceva in perete. Se pare ca este un pasaj secret. Cobor in pasajul secret si la nivelul -1 vad o incapere plina de aparatura. Aparatura este in functiune. Cateva indicatoare arata un nivel neobisnuit. Dar ce poate fi ? examinez aparatura si constat ca unul dintre elemente este o broasca care nu merge decat cu cheia. Zgomotul este deja asurzitor. Unde este cheia ? Ma uit la orificiu. Sunt trei gauri. „Probabil cu o furculita ar putea merge” imi spun eu. Ma uit prin sertare si pana la urma gasesc o furculita cu trei dinti si o rola de banda izolatoare. Infasor cateva ture de banda izolatoare si sunt pregatit pentru a face testul. Introduc furculita in comutator si rasucesc. UAU, incepe sa scada zgomotul. Misc furculita de cateva ori pana ce se rup dintii si trag de levierul de langa broasca si iata ca zgomotul se diminueaza.Scot telefonul mobil si vad  ca am semnal ! Vreau sa telefonez la politie dar in acelasi timp simt in ceafa metalul rece al unui pistol. Mi se confisca telefonul mobil si sunt condus la nivelul -5. „Ce este aici ?” imi pun intrebarea. Cateva conducte si cabluri electrice fac decorul incaperii. Urmaresc una dintre conducte si ajung la o trapa. Ma uit si constat ca sunt chiar in bucatarie. Caut un bat, ma ascund sub masa din bucatarie si astept sa vina bucatarul. Nu trece mult timp si iata-l ca vine. Ies incetisor din ascunzatoare si o lovitura bine aleasa il pune la pamant. Nu trece mult timp si acesta intra in somnul cel de veci. Caut intr-unul din sertare si gasesc un pistol cu amortizor. Astfel inarmat, ma indrept inspre sala de mese. Doi indivizi stateau de vorba dar cu cate un foc de arma bine tintit, ii trimit pe amandoi direct in lumea viselor. Asupra unui individ gasesc telefonul mobil iar asupra celuilalt individ gasesc un pachet de tigari. Ajung intr-un hol care din care se despart mai multe usi. Pe hol nu este nici o miscare. Incerc fiecare usa. Primele doua sunt inchise. Intru pe a treia usa. Aici dau peste un depozit de munitii. Iau zece incarcatoare si cateva cutii de cartuse. Intru pe cealalta usa si acolo dau peste un dormitor. Intru inauntru si iata ca il vad pe capitanul vaporului. Il dezleg si dam sa mergem mai departe. Nu trece mult timp si ajungem la lift. Intru in lift si ajungem la nivelul zero. Ajung in acelasi laborator. Caut bine si imi recuperez telefonul mobil. Ma indrept spre usa impreuna cu capitanul. Capitanul ajunse la carciuma portului unde anunta pe toti marinarii precum si pe toti pasagerii. Ne urcam la bord si vaporul isi ridica ancora. Ne indreptam spre stanca dar o manevra isteata a timonierului face ca vaporul sa evite stanca. Magnetul de langa busola fusese eliberat si peste cateva momente vaporul reintra pe traseul initial. Pe vapor viata revenise. Peste tot sunt petreceri si buna dispozitie domneste pe tot vaporul.

Acest articol a fost publicat în Povesti improvizate și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Spuneti opinia dumneavoastra

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s