Misterele cladirii de birouri


Intunericul se risipeste treptat facand loc luminii care prevesteste o noua zi. Orasul se trezeste din somnul profund al noptii pregatindu-se pentru o noua zi din viata sa. Strazile sale pustii incep treptat sa geama sub greutatea oamenilor care se indreapta spre locurile de munca. In mijlocul zone industriale a orasului amintind parca de o punte intre cer si pamant, se inalta o cladire impunatoare de birouri. Este imbracata in otel si sticla. Ca niste carti uriase, panourile amplasate deasupra cladirii afiseaza diferite reclame si informatii utile. Rosul combinat cu verdele dau un aer aparte reclamelor. Ca o mama a mai multor copii, cladirea gazduieste mai multe companii. Printre aceste companii exista si o zona comuna situata la parter. Asemenea unu oras in miniatura, zona aceasta cuprinde o gradinita, sase cafenele, o cantina, o sala de relaxare precum si o biblioteca. Cele cateva plante prezente pe holul parterului aduc aminte de puietii plantati pe marginea unui trotuar pietonal. Pardoselile prevazute cu linoleum ale celor o suta douazeci de etaje ale cladirii de birouri care sunt gazdele cate unei companii,  incep sa geama de greutatea tot mai mare a oamenilor care lucreaza aici. Asa incepe ziua aici in cladirea de birouri. Linistea mormantala prezenta pe holurile pardosite cu linoleum de culori diferite, se transforma intr-un zgomot ambiental cu care angajatii sunt asa de obisnuiti ca nici nu il mai sesizeaza. La etajul cincizeci al cladirii de birouri se afla compania Golden Research Ltd. Intr-unul dintre birourile companiei, birou pardosit cu mocheta de culoarea unui soarece si peretii de culoare alba, in fata monitorului unui calculator, isi desfasoara activitatea Tim,  un tanar de treizeci si cinci de ani.  Multa lume ii da cam saizeci si sapte. Spatele sau altadata drept, acum adus in fata da impresia unui om satul de viata. Datorita spatelui sau incovioat, inaltimea sa se scurtase de la 1,81 m la 1,75 m. Monitorul calculatorului ii lumineaza fata plina de barba, obosita si plictisita. In ultimele zile abia isi mai poate tine capul drept. Respiratia sa devine din ce in ce mai neregulata. Nu trece nici o zi in care seful sau Erick, un barbat in varsta de cincizeci si cinci de ani cu parul negru impodobit cu suvite albe, sa nu il cheme in biroul sau impunator. La inceput Tim incearca sa evite privire taioasa din ochii caprui ai sefului sau Erick. In fiecare zi toti cei care umbla cu diferite treburi, auzeau din biroul lui Erick :

– Tim, daca nu iti vezi de treaba sa stii ca te concediez !

In ultimele zile Tim devine foarte stressat. Abia mai poate respira. Desi este bine imbracat, Tim sufera in permanenta de frig. Lacrimi de durere isi fac aparitia din ochii sai caprui.  Acestia tind sa se inchida de la sine. Parca ar vrea sa adoarma putin punandu-si capul pe birou. Insa gandul ca va fi concediat daca nu isi termina lucrarea il face sa continue. Lucrarea inceputa acum cateva zile nu se mai termina. Finalul lucrarii se indeparteaza din ce in ce mai mult. Tensiunile fizice si psihice pun stapanire pe Tim. Somnul devenise un lux pe care nu si-l putea permite. Durerea de cap ii ocupa primul punct al ordinei de zi. Erick se gandise sa il concedieze pe Tim. Insa Tim fiind un angajat cu vechime, Erick se hotarase sa-i mai acorde o sansa.  Tim isi acceseaza contul de e-mail. Un mesaj necitit ii apare in fata ochilor sai caprui. Tim citi urmatoarele :

„Tim,

Astazi la ora 13:07 te rog sa te prezinti la cabinetul psihologic al companiei noastre pentru o evaluare psihologica.

Iti doresc o zi buna,

Erick”

Tim isi priveste ceasul de pe telefonul sau mobil super performant. Ceasul arata orele 12:35. „In regula, daca plec in zece minute am sansa sa ajung la timp !” isi spuse Tim. Timpul a inghetat Secundele parca se transforma in minute iar minutele parca se transforma in ore. Orele devin parca zile. Intr-un final ceasul arata ora 12:45″. Atunci tanarul isi ia telefonul sau mobil super performant si se indreapta spre usa biroului sau. Parasind incaperea biroului sau, Tim porneste pe un hol. Ca niste stele, becurile amplasate pe tavan trimit lumina pe holul pardosit cu linoleum de culoare albastra, inundandu-l de lumina. Tim face cativa pasi ajungand in sala de asteptare a cabinetului psihologic. Scaunele de culoare verde precum si masa centrala imbracata in doliu ocupata cu fel de fel de reviste alcatuiesc ambientul salii de asteptare. Tim mai mult se tranti pe unul dintre scaunele de plastic colorate in verde.  Astepta sa fie invitat in cabinet. Ca sa treaca timpul, Tim rasfoi una dintre revistele de pe masa. Nu dureaza mult si asistenta psihologului, o femeie blonda cu ochii verzi in varsta de patruzeci de ani isi face aparitia iesind pe usa cabinetului. Este imbracata intr-un halat alb. „Cine este tipa asta ?” se intreaba Tim. Privirea sa ii cade pe ecusonul din pieptul ei. Tanarul ii citi numele : „Christine”. „Ce tipa faina ! Ce-as vrea sa o invit la o cina romantica la mine acasa ! Poate ii cer numarul de telefon !” se gandi Tim. Christine striga scurt : „Domnul Tim !”. Tanarul se ridica de pe scaun si spuse : „Eu sunt !”. Atunci Christine ii spuse : „Poftiti inauntru”. Tanarul se indrepta spre usa alba a cabinetului. Intrand in cabinet, este izbit de aerul cu miros placut de rasina de brad. Tim se mai relaxeaza putin. Psihologul, un barbat in varsta de cincizeci si cinci de ani sta in spatele unui birou impunator.

– Ocupati loc va rog, ii spuse scurt psihologul

Tanarul Tim ocupa loc pe unul dintre scaunele de piele amplasate in fata biroului :

– Nu pareti sa va simtiti prea bine. Ce s-a intamplat ? intreaba scurt psihologul

– Sunt foarte stressat ! Nu imi pot permite sa iau o pauza pentru ca seful este pe urmele mele ! raspunse oftand Tim.

– Ganditi-va ca stressul acesta va poate conduce intr-o depresie puternica. Ajungeti sa nu mai puteti dormi noaptea.

– Eu deja nu mai pot dormi noaptea ! raspunse Tim.

– In cazul asta aveti grija sa nu ajungeti la suicid. Eu va recomand sa luati o pauza.

Gandul despre suicid ii starneste o emotie puternica tanarului Tim. Inima ii bate nebuneste mai sa-i sara din piept. „Decat sa ma sinucid, mai bine iau o pauza”, se gandeste el. Ii spuse psihologului :

– Am sa incerc sa iau o pauza

– Asta va recomand si eu, conchise psihologul strangandu-i mana.

Tanarul iesi pe usa alba a cabinetului psihologic. Se indreapta spre biroul sau. Aici in birou, il macina gandul sa se opreasca din lucru si sa evadeze putin. „Sa beau o cafea ?” se gandi el. „Chiar este o idee buna”, isi spuse tanarul ridicandu-se de pe scaun. Isi ia telefonul sau super performant. Iese din birou indreptandu-se spre ascensor. Tim intra in ascensor apasand pe butonul „P”. Se aude un clinchet si usile ascensorului se inchid. Ascensorul parca intra intr-o cadere libera. Tanarul isi simti stomacul in gat iar apoi isi simti stomacul ajungand la pozitia initiala. Ascensorul pune frana oprindu-se la parterul cladirii. Tanarul parcurge holul intrand intr-o cafenea. Comanda o cafea pe care o savureaza cu placere. „Parca nu ar fi rau sa ma opresc putin la biblioteca !” isi spuse el. Tim paraseste cafeneaua. Porni pe holul intesat de lumini si plante. Se opreste in fata unei usi pe care scrie : „BIBLIOTECA”. Tanarul deschise usa intrand in biblioteca. Privirea ii este atrasa de unul din cele cinci componente de rafturi care gazduieste segmentul de psihologie. Cautand o carte de psihologie, Tim observa o usa maronie pe unul dintre pereti. „Oare ce o fi acolo ?” se intreaba el. „Ma duc sa vad si pe urma ma uit la rafturile cu carti”. isi spuse Tim indreptandu-se catre usa. El pune mana pe clanta din alama a usii. Tragand de clanta, Tim constata ca usa nu este blocata. Deschizand usa, Tim intra intr-o camera goala cu peretii infestati de inscriptii scarboase. Aproape ca i se face sila de cuvintele inscriptionate pe pereti. Pe peretele din spatele incaperii, el observa o scara in spirala. „Oare unde duce aceasta scara ?” se intreba el. „Acum este momentul sa aflu”, isi spuse tanarul coborand pe scari. Tim parcurge cateva spirale care nu se mai termina. Dupa a opta spirala, Tim  ajunge in fata unei usi metalice. Usa poarta amprenta timpului. Pete de rugina pun stapanire pe usa. In locul in care altadata fusese o clanta, acum troneaza o gaura. „Imi trag putin sufletul si pe urma pornesc inapoi”, isi spuse tanarul sprijinindu-se de usa. Un scartait prelung zgarie urechile lui Tim si usa se deschide. Tanarul se afla intr-un tunel din caramida. Becurile de neon raspandesc o lumina placuta dand impresia ca te afli intr-un loc unde este necesara multa lumina. Caramida care compune tunelul este locul de crestere al vegetatiei care fuge de lumina zilei. Tunelul pare a fi o parte a unui proiect ambitios care a fost abandonat in timp. Tim observa un drum cu patru benzi precum si o cale ferata. Intorcandu-se spre dreapta, tanarul observa un obstacol de caramida care blocheaza inaintarea. Observand si cablurile care asemenea unor serpi populeaza peretii tunelului, tanarul observa ca tunelul se pierde undeva spre stanga. „Este momentul sa pornesc la drum” isi spune Tim mergand la pas prin tunel. Linistea mormantala il face pe tanar sa-si auda bataile nebunesti ale inimii sale. „Unde duce acest tunel” se tot intreaba Tim mergand la pas pe drumul cu patru benzi. Calea ferata ruginita se intinde in dreapta drumului transformandu-se intr-o cale de urmat. Rugina ce troneaza pe calea ferata o face sa fie dezafectata. Cu fiecare pas parcurs, cu fiecare metru parcurs Tim devine din ce in ce mai stresat ! „Am fost curios sa vad unde duce tunelul si iata unde am ajuns”. se gandi el. „Dar oricum nu mai am nimic de pierdut. Erick ma va da afara asa ca eu nu mai am nimic de pierdut”, isi spuse Tim mergand mai departe. „Parca nu ar fi rau sa fac si niste poze sa le am ca amintire”, gandi el scotandu-si telefonul sau mobil. Acceseaza camera foto si face cateva poze. Cu fiecare pas pe care il face, Tim isi simte bataile inimii din ce in ce mai puternic. „Parca nu se mai termina calea ferata !” isi spuse el. Dupa a cincea curba, Tim observa in departare o bariera metalica colorata in rosu si alb.”Aici trebuie sa fie capatul”, isi spuse tanarul pornind intr-acolo. Bariera este lasata la orizontala. Dupa cativa pasi, Tim se afla langa bariera. Aici se termina atat drumul cat si calea ferata. Tim se afla in fata unui bazin plin cu apa. Luminile amplasate pe tavan se joaca parca in apa din bazin. Uitandu-se in stanga si in dreapta Tim observa cateva placute metalice pe peretii care adapostesc bazinul. Parandu-ise ca este scris ceva, Tim se indreapta spre una din placute. Isi scoase telefonul sau comutand pe aplicatia „LANTERNA”. O lumina alba izvoraste din ledul telefonului. Tanarul indreapta fascicolul de lumina spre una din placute. Aici Tim citi cele ce urmeaza : „ADANCIMEA APEI : 3,5 m. ATENTIE ! PERICOL DE INNEC. TRAVERSATI PE RISCUL VOSTRU !”. „Aici este cumva o zona secreta ?” se intreaba Tim privind in dreapta bazinului. Privirea ii este atrasa de cinci barci pneumatice ce se odihnesc la marginea bazinului. „Cum de nu am stiut despre asta pana acum ?” se intreaba Tim urcandu-se intr-una dintre barci. Tanarul apuca vaslele. Simte clipocitul apei la fiecare bataie a vaslei. Respiratia sacadata precum si frica pun stapanire pe tanar. Cu toate acestea tanarul continua sa vasleasca si peste cateva momente care par de fapt minute, barca lui Tim se loveste de ceva. Tim isi scoate telefonul facand poze. Comutand apoi la aplicatia „LANTERNA”, tanarul observa ca barca sa a ajuns la malul celalalt. Drumul si calea ferata continua in interiorul tunelului de caramida.  Tanarul incepe sa urmareasca tunelul care se deschide in fata sa. Trece de inca o cotitura. A cata ? Tanarul observa o gaura neagra in peretele tunelului. Apropiindu-se de gaura neagra, tanarul observa ca aici fusese candva o usa. O scara in spirala se afiseaza in fata tanarului. Tim se hotaraste sa urce pe scari.  Dupa a cincea spira Tim se afla intr-un hol. Zece usi, cate cinci pe fiecare perete troneaza pe peretii laterali ai holului. Urechile sale ii sesizeaza aparitia unui murmur. „Poate o fi ceva de retinut” isi spuse tanarul scotandu-si telefonul comutand pe aplicatia : „REPORTOFON” indreaptandu-se catre acea usa. Puse urechea la acea usa si ramase inmarmurit caci unul dintre glasuri i se parea cunoscut. Tanarul porni inregistrarea. „Nu se poate, acesta este seful meu Erick ! Dar ce cauta aici ?” isi spuse Tim ascultand mai departe. Tanarul isi da seama ca Erick nu este singur. Ascultand mai departe, aude un glas mai subtire :

– Tim asta este asa de bun ca nu pot sa-l dau afara, spuse Erick

– Auzi, fa-l sa se sinucida si am scapat de el ! raspunse glasul pitigaiat

Aici discutia se intrerupse. Totusi ceva ii spuse lui Tim sa asculte mai departe :

– Stii ceva ? Chinuie-l pana nu mai poate pentru ca se va sinucide singur spuse glasul subtire

– Bine spui tu ! Hai sa sarbatorim cu o mancare ! Il astept eu sa intre in birou si vede el. conchise Erick.

Inima din pieptul tanarului i se facuse cat un purece. Uitandu-se in jur, observa un container metalic.  Tanarul se ascunse in spatele lui oprind inregistrarea sunetului. Reusi sa-si stapaneasca respiratia pentru a nu da de banuit. Usa  se deschide. De la locul sau, tanarul putu sa-i vada pe Erick insotit de un barbat musculos. Cu o miscare dibace, Tim comuta telefonul pe camera foto. Ridicandu-se scurt, Tim imortaliza momentul aparitiei lui Erick si a barbatului musculos. Erick insotit de partenerul sau deschid usa salii de mese, intra inauntru inchizand usa cu zgomot.  Tanarul parasi ascunzatoarea intrand in incaperea de unde iesise Erick.  Luminile puternice dau impresia ca te afli in aer liber. Mirosul din incapere parca ii mai ridica moralul. Tim priveste in jurul sau. Mesele negre prevazute cu console completeaza decorul. La o privire mai atenta, Tim descopera un panou de monitoare. Apropiindu-se de unul dintre ele, tanarul ramase surprins. Acest monitor arata chiar imaginea biroului sau. „Asta nu este in regula”, isi spuse el imprimand imaginea afisata pe monitor. „Deci Erick si-a pus in minte sa ma faca sa ma simt prost ! De-asta nu am timp sa fac pauza !” isi spuse el. „Dar daca cei doi se vor intoarce si dau de mine aici ?” se gandi tanarul. Cautand o ascunzatoare, Tim descoperi pe unul dintre birouri o cartela de acces.”Asta este biletul meu de iesire !” isi spuse Tim. In spatele incaperii, tanarul descopera usile unui lift. Intr-un suflet ajunse acolo si apasa butonul de apel. Usile liftului se deschid. Tim introduce cartela de acces si comanda liftul. Usile se inchid cu zgomot iar liftul isi ia avant catre suprafata pamantului. Peste cateva momente usile liftului se deschid. Tanarul se afla in piata mare a orasului. Tanarul scoate cartela de acces si paraseste liftul. In fata sa se afla sediul autoritatilor. Voind sa se linisteasca, tanarul intra intr-o cafenea din apropiere. Comanda o cafea si se aseaza la o masa. Atunci ii veni in minte sa mai priveasca odata imaginile. Isi scoate telefonul mobil si se uita la imagini. Tocmai trece pe langa el un domn in varsta. Domnul acela se apleca curios asupra lui Tim privind imaginile. Dupa un timp, acesta ii spuse :

– Aici este vorba despre o organizatie criminala. In locul dumitale as solicita o audienta cu politistul. Si spuneti ca aceste poze au fost facute in subteran ?

– Da, raspunse scurt tanarul.

– Atunci sa solicitati o audienta cu politistul. Maine-poimaine cine stie ce se poate intampla !

Tanarul traverseaza strada si intra in cladirea autoritatilor. Se adreseaza portarului :

– Nu va suparati, vreau sa solicit o audienta cu politistul. Este o problema de viata si moarte.

Portarul forma un numar si vorbi ceva. La sfarsit spuse :

– Luati liftul si urcati la etajul al treilea. Veti gasi o usa pe care scrie : „POLITIE”.

– Multumesc mult de tot, raspunde Tim indreptandu-se spre lift. Ajunse la etajul al treilea al cladirii iar peste cateva momente ajunse la usa pe care scrie : „POLITIE”. Bate scurt in usa. „Da !” ii raspunse o voce de dupa usa. Tanarul deschise usa intrand in biroul politistului.

– Care este problema ? il intreba politistul

– Domnu politist vreau sa va arat niste imagini care mie mi se par suspecte, spune tanarul intinzandu-i telefonul mobil.

Politistul se uita peste imagini.

– Asta pare a fi o organizatie criminala, spuse acesta.

– Altceva mai aveti ? il intreba politistul pe tanar.

Tanarul il pune sa asculte secventa audio. Politistul copiaza fisierele in calculatorul sau. Le trimite mai departe. Tim paraseste cladirea politiei. Se duce direct acasa. Mananca ceva si se intinse in pat. Il fura somnul. Tim adoarme de indata. Chiar a doua zi, la receptia cladirii de birouri pardosita cu gresie de culoare crem se prezinta doi indivizi imbracati la costum.

– Vrem sa vorbim cu directorul companiei Golden Research Ltd., spuse unul dintre ei.

Receptionera ii telefoneaza domnului Erick. La sfarsit le spuse indivizilor :

– Luati liftul si mergeti la etajul cincizeci. Cum iesiti din lift mergeti in stanga  si mergeti la a treia usa. Acolo il gasiti pe domnul Erick.

– Multumim doamna, raspunsera indivizii indrepandu-se spre lift.

Peste cateva momente indivizii sunt in fata usii domnului Erick. Unul dintre ei bate la usa. „Da”, raspunse o voce dindaratul usii.

Indivizii intra in birou. Domnul Erick ii invita sa ia loc. Unul dintre ei spune :

– In ultima vreme au fost probleme electrice in zona. Vrem sa verificam certificatele echipamentelor pe care le detineti.

Domnul Erick scoate din raftul sau un biblioraft si il ofera indivizilor. Indivizii parcurg certificatele iar la sfarsit unul dintre ei spune :

– Totul pare ok dar dumneata esti arestat ! Si vii cu noi ! Vedeti, noi de fapt suntem psihologi de la politie si am banuit ca ceva se intampla aici.

– Dar ce se intampla aici ? intreba scurt domnul Erick.

– De ce iti bati joc de angajati si nu-i lasati sa ia o pauza ? intreba psihologul de la politie

– A fost mult de lucru ! raspunse domnul Erick !

– Asta nu este un motiv sa iti bati joc de angajati ! Si in plus mai platesti si amenda ! spuse psihologul de la politie scriind chitanta.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Povesti improvizate și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Spuneti opinia dumneavoastra

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s